Hiiite ziua ziua pentru punctul. Miron Ionescu & Vasile Chis


Forme de organizare a activităţii instructiv-eăuca-tive extraşcolare, numite şi conexe. Sunt cele destinate să completeze ceea ce s-a făcut în şcoală, să utilizeze în mod util şi plăcut timpul din afara orarului şcolar al elevilor. Pot fi organizate atât de şcoală, cât şi de alte instituţii special create: case de cultură, teatre pentru copii, tabere, etc. Din această categorie menţionăm: — activităţi în cercuri tehnice; — Diferite activităţi de club serbări, sărbătoriri ; — Vizionări de spectacole; — Turismul, drumeţiile, etc.

În ansamblul formelor de lucru desfăşurate cu elevii, lecţia deţine un loc important constituind o formă principală de activitate a diadei profesor-elevi. Ea îşi dezvăluie eficienţa şi do-bândeşte o structură dinamică în funcţie de o seamă înainte de actrita de pierdere în greutate factori; locul şi valoarea ei în procesul didactic sunt relevate în fig.

Configurarea didactică a lecţiei Ce este lecţia, cum trebuie înţeleasă? Definiţiile întâlnite sunt multe dar, datorită sărăciei criteriilor şi unilateralităţii punctelor de vedere din care lecţia este abordată, sunt prezente şi inadvertenţe.

Majoritatea definiţiilor au la bază criteriul organizatoric. Din această perspectivă lecţia este o formă de activitate care se desfăşoară în clasă, sub conducerea unui cadru didactic, într-un interval de timp precis determinat, pe baza cerinţelor cuprinse în programă şi potrivit orarului şcolar.

Analizată din punctul de vedere al conţinutului, lecţia se impune ca un sistem de idei articulate logic şi didactic în conformitate cu cerinţele psihopedagogice referitoare la predarea — asimilarea cunoştinţelor, aplicarea lor, verificarea, evaluarea şi notarea rezultatelor; ea este deci, o unitate logică, didactică şi psihologică.

O definiţie cuprinzătoare are în vedere mai multe criterii. De exemplu, lecţia este o unitate didactică fundamentală, o formă a procesului de învăţământ prin intermediul căreia o cantitate de informaţii este percepută şi asimilată activ de elevi, într-un timp determinat, pe calea unei activităţi intenţionate, sistematice, cu autoreglare, provocând în sfera biopsihică a acestora o modificare în sensul formării dorite. Astfel definită, lecţia ne apare ca un program didactic, respectiv un sistem de.

Valenţe şi disjuncţii ale lecţiei. Înrădăcinată în practica şcolară de multă vreme, lecţia a demonstrat o adevărată perenitate, situându-se în prim planul formelor de lucru cu elevii. Practica şcolară şi cercetarea pedagogică au contribuit la optimizarea metodologiei ei, în timp survenind numeroase modificări în optica, structura şi modul ei de desfăşurare.

Cu toate schimbările suferite, lecţia şi-a păstrat în mare măsură caracteristicile de bază, cadrele fixate prin exerciţiu şi tradiţie. Acestui fapt i se datoresc atât virtuţile în raport cu alte moduri de organizare a procesului de învăţământ, cât şi anumite limite, care ies tot mai mult în evidenţă, determinând dezbateri şi observaţii critice. Evantaiul valenţelor lecţiei este bogat, din el notăm doar câteva: Lecţia asigură însuşirea sistematică a bazelor ştiinţelor şi formează capacităţile de a aplica în practică cele însuşite, pentru că îl introduce pe elev în actul cunoaşterii sistematice a realităţii.

Dezvoltă hiiite ziua ziua pentru punctul de cunoaştere şi de creaţie, angajând elevii în efort intelectual pe durată, acesta fiind un excelent exerciţiu de dezvoltare a spiritului de observaţie şi curiozităţii epistemice, a atenţiei voluntare, a imaginaţiei creatoare, a memoriei logice, 50 zile de pierdere în greutate provocare tumblr gândirii abstracte, etc.

Prin conţinutul ei hiiite ziua ziua pentru punctul oferă elevului posibilitatea să-şi exerseze capacităţile intelectuale şi afective, să-şi, formeze şi consolideze sentimente şi convingeri, trăsături pozitive de caracter, formele adecvate de comportament, etc. Lecţia constituie un bun cadru organizatoric, caro asigură un sistem de relaţii între profesor şi elevi, cât şi desfăşurarea acelor activităţi pedagogice menite să stimuleze performanţele învăţării… Munca în timpul lecţiilor îi ajută pe elevi să dobândească noţiuni, să sesizeze relaţii între obiecte şi fenomene, să le explice şi să-şi formeze o atitudine pozitivă faţă de acestea.

În lecţie se concretizează întregul conţinut al învă-ţământului prin care se transmit hiiite ziua ziua pentru punctul valori ştiinţifice, etice, estetice, etc.

Aşadar, lecţia contribuie la formarea bazelor concepţiei ştiinţifice despre lume şi viaţă şi ale profilului moral-civic al elevilor.

Cu toate cele menţionate, lecţia nu a înregistrat schimbările necesare pe măsura transformărilor învăţămân-tului în ansamblul său, a schimbărilor esenţiale pe care le încearcă procesul de învăţământ în restul subsistemelor sale Cerghit, I. Predarea deţine încă o pondere prea mare în lecţie, în dauna învăţării, activitatea reducându-se frecvent la expunerea profesorului şi la înregistrarea pasivă de către elevi a celor spuse. Ponderea metodelor expozitive elimină sau, în cel mai bun caz, reduce iniţiativa elevilor, promovarea unor moduri de învăţare activă.

pierderea în greutate ulta leslie 5 mile de grăsime

În lecţie predomină activitatea frontală, care pe lângă unele avantaje incontestabile transmiterea în mod economic şi sistematic a cunoştinţelor, colaborarea între elevi, emulaţie lor reciprocă ş. J, prezintă tendinţe de nivelare şi uniformizare. Diferenţierea muncii didactice, în hiiite ziua ziua pentru punctul de particularităţile individuale şi de grup se realizează anevoie.

Profesorul predă la acelaşi nivel şi în acelaşi ritm pentru întregul grup, pretinde aceleaşi eforturi, acelaşi volum de cunoştinţe, aceleaşi interese, aceleaşi forme de muncă independentă, autoinstruirea, şi autoverificarea sunt puţin exersate, ceea ce face ca hiiite ziua ziua pentru punctul elevilor să nu fie respectate şi în consecinţă productivitatea muncii didactice scăzută.

Conexiunea inversă la clasele cu număr mare de elevi este insuficientă, ceea ce face ca dirijarea şi controlul muncii, creativitatea pedagogică să nu atingă frecvent cote superioare.

Miron Ionescu & Vasile Chis online & download

Necesitatea folosirii unor asemenea modalităţi este tot mai mult impusă de decalajul dintre manual şi programă pe de o parte şi achiziţiile noi din domeniul ştiinţei, tehnicii, culturii, pe de altă parte; de varietatea canalelor de informaţie şi a surselor cu valenţe instructiv-educative unele cunoştinţe sau situaţii educative cu greu pot fi transpvise în lecţii, necesitând alte forme de organizare şi desfăşurare ; de înclinaţiile şi interesele elevilor pentru diverse discipline de studiu şi activităţi, etc.

Varietatea acestor forme de activitate face dificilă definirea lor. În Dicţionar de pedagogie E. O sală de clasă, de pildă, nu poate suplini prin material didactic ceea ce oferă muzeul, casa memo-rială, unitatea economică, laboratorul specializat, etc.

Atât în activităţile în afară de clasă, cât şi cele extraşcolare se urmăreşte îmbogăţirea şi adâncirea informaţiei, cultivarea interesului pentru hiiite ziua ziua pentru punctul ramuri ale ştiinţei şi tehnicii, dezvoltarea înclinaţiilor, aptitudinilor şi talentelor, implicarea individului în viaţa socială, folosirea timpului în mod util şi plăcut, c Diferenţierea în raport cu activităţile desfăşurate în clasă.

Diversitatea formelor instructiv-educative, atât a celor desfăşurate în şcoală, cât şi în afara ei, obligă, totodată, la un efort de integrare, de structurare a acestora într-un număr restrâns de categorii mari sau tipuri de activităţi educative. Un autor, Runa Pattel, propune un model sintetic, în care sunt descrise trei mari categorii sau tipuri de educaţie.

Meniu de navigare

Este vorba de activităţile instructiv-educative desfăşurate în şcoală, structurate ierarhic şi cronologic, începând cu şcoala primară şi terminând cu universitatea.

Cele trei categorii de influenţe educative pot acţiona concomitent, succesiv şi complementar. Ele includ variate acţiuni de educare şi de instruire deseori numite paraşcolare şi perişcolare. Cele paraşcolare se desfăşoară în mediul socioprofesional practica în unităţi economice, în unităţi de profil, stagiul de practică în vederea calificării după absolvirea şcolii, vizita în unităţi economice, ştiinţifice în scopul informării şi orientării profesionale eto.

Activităţile perişcolare se înfăptuiesc în mediul socio-cultural autoinstruire, petrecerea timpului liber, excursii, utilizarea mijloacelor multimedia etc. Există tot mai multe încercări de taxonomie a acestor forme organizatorice, autorii adoptând diferite criterii, aşa cum relevă şi tabelul 2. Tabelul 2. Forme de muncă didactico-educaljrc complementaie lecţie?

Activităţi desfăşurate în hiiite ziua ziua pentru punctul în afara clasei Activităţi desfăşurate îu afara şcolii extraşcolare Activităţi — consultaţii, organizate — meditaţii, de colectivul — cercuri pe materii, didactic al — şezători literare, şcolii — jocuri şi concursuri şcolare.

Activităţi organizate de instituţii în afara şcolii. Brigăzi cultural-educative, acţiuni de educaţie sanitară, rutieră, etc. Vizionări de spectacole, etc. Iniţiate şi îndrumate în afara şcolii.

Tabere naţionale, judeţene de documentare şi creaţie, manifestări cultural-educative în biblioteci, muzee, case ale tineretului, excursii şi drumeţii, emisiuni radio şi T. În organizarea şi desfăşurarea activităţilor instructiv-educative extraşcolare şi în afara clasei se ţine seama de numeroşi factori: obiectivele urmărite, locul unde se desfăşoară, structura activităţilor, legătura lor cu procesul didactic din clasă, etc.

Activităţile în afară de clasă, ca şi unele forme extraşcolare, sunt strâns legate de procesul instructiv-educativ ce se desfăşoară în clasă. Deseori aceste forme se încadrează în diferite etape ale procesului didactic, servind la realizarea unor sarcini specifice.

În funcţie de legătura lor cu procesul didactic desfăşurat în clasă, activităţile în afara clasei şi cele extraşcolare pot fi organizate în trei momente sau etape ale procesului de învăţământ: La începutul unei teme sau capitol din progarama şcolară.

Este vorba de activităţi introductive extraşcolare sau în afară de hiiite ziua ziua pentru punctul, menite să asigure o familiarizare iniţială a elevilor cu sarcina de învăţare, trezirea interesului pentru tema hiiite ziua ziua pentru punctul, acumularea unui material faptic pentru dezbateri în cadrul lecţiilor ce vor urma, etc.

De exemplu, vizita la muzeu, vizionarea unui spectacol, etc. În sfârşit, pentru valorificarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor însuşite în lecţie, se organizează activităţi e-xtra-şcolare şi în afara clasei, finale sau de încheiere. Se pot realiza obiective cum sunt hiiite ziua ziua pentru punctul şi aprofundarea cunoştinţelor dobândite în clasă, exersarea capacităţii de aplicare şi transfer ş.

Preferăm denumirea de plan tematic al celui de sistem de lecţie pentru că permite introducerea şi realizarea hiiite ziua ziua pentru punctul a altor tipuri de activităţi dic 'ictico-educative — muncă independentă, reuniuni de dezbateri, lucrări practice, excursii, vizite, prezentări de referate, şedinţa de cerc, etc. Care se înţelege actul de a anticipa, a prefigura demersul didactic în termeni care să-1 facă traductibil în practică.

Proiectul este în fond un ghid de acţiune ce nu trebuie complicat dincolo de o limită care l-ar pune pe profesor într-o anumită dificultate I. Conceptul de proiectare s-a impus la intersecţia unor preocupări iniţial distincte M. Ionescu : — Dirijarea instruirii şi educaţiei prin obiective. Practic se porneşte de la un conţinut dat prin programe, manuale. Având programe şi manuale unice, obiectivele majore sunt decise la nivel de macrosistem obiective generale ale educaţiei.

Profesorul nu-şi pune, deci, problema ce obiective generale trebuie să realizeze, el urmează să identifice obiective concrete, comportamentale care călăuzesc lecţia sau secvenţe de lecţie.

Activitatea didactică are în fond un caracter procesual, ea se desfăşoară în etape, secvenţe logic articulate.

Destinatii permise legal si cele identificate ca posibile fizic : - demolare construcție si vanzare teren liber - inadecvata - utilizare rezidențiala - da - utilizare comercială - nu hiiite ziua ziua pentru punctul utilizare office- da Acest concept CMBU este adecvat in special in cazul terenurilor libere dar si a terenurilor construite când construcțiile si clădirile existente sunt vechi sau când structura zonei s-a modificat foarte repede ceea ce a dus la modificarea cererii si implicit a ofertei impunând noi standarde in cadrul pieței respective. Ținând seama de aceste considerente cea mai buna utilizare va fi determinata in situația terenului construit. Cea mai bună utilizare este reprezentată de utilizarea actuală, respectiv proprietate imobiliara rezidențială Metodologia de evaluare Pentru determinarea valorii de piața a unei proprietăți imobiliare de tipul celei de fata, Standardele de Evaluare ANEVAR prevăd posibilitatea utilizării a mai multor abordări de evaluare si anume : abordarea prin comparatii, abordarea prin venit, abordarea prin cost, in cadrul fiecărei abordări existând mai multe tehnici si analize, etc.

Pornind de la cerinţele învăţării se impune a gândi activitatea de proiectare în termeni de situaţii problemă I. Cerghitceea ce ţine atât de însuşirea unei tehnici de lucru, cât şi de experienţa şi imaginaţia pedagogică a profesorului.

În efortul de dirijare a instruirii prin obiective urmează să ţinem seama de faptul că nu toate intenţiile prevăzute pentru activitatea didactică pot fi traductibile în obiective concrete, comportamentale.

super modul de ardere a grăsimilor mma suplimente de pierdere în greutate

De asemenea, este dificil să se estimeze nivelul performanţelor în urma însuşirii unui conţinut, precum şi corelarea acestora cu diferite clase comportamentale stabilite prin taxonomia curentă a obiectivelor. Ce cuprinde proiectarea? Încadrarea activităţii respective în sistemul de lecţii sau planul tematic. Să se evite pulverizarea în obiective prea multe şi de detaliu care îşi pierd valoarea operaţională.

Selectarea, structurarea logică, esenţializarea conţinutului şi transpunerea lui într-un crochiu logic fără zigzaguri şi aglomerări. Elaborarea strategiei, adică a ansamblului de metode şi mijloace articulate în funcţie de obiective.

Prefigurarea evaluării în funcţie de obiective. Definirea obiectivelor premerge desfăşurarea activităţii şi în acelaşi timp o încheie prin actul de evaluare. Obiectivele urmează să capete expresie în suita de întrebări la verificarea orală, în probe scrise, practice sau teste de cunoştinţe care să acopere rezultatele scontate noţiuni, deprinderi, capacităţi.

Nu este obligatoriu ca proiectul planul de lecţie să capete, întotdeauna, forma unui document scris; hiiite ziua ziua pentru punctul mintal trebuie însă să prefigureze orice activitate. Profesorul poate face pe un asemenea document adnotări care să constituie o bază pentru conturarea unei experienţe didactice productive.

Analiza de conţinut a manualelor arată că oferta de informaţii a lecţiei se sprijină de regulă pe exemple, date concrete şi enunţuri verbale. Prezentăm în continuare, câteva instrumente utile în redarea conţinutului, celelalte aspecte urmând hiiite ziua ziua pentru punctul fie tratate în relaţie cu demersul metodic al lecţiei pag.

Notăm exemplul care aduce o informaţie directă cu E, iar exemplul de contrast E. Frecvent este suficientă o sinruiă pereche E şi E pentru a introduce o definiţie DEde exemplu, Ia geografie este suficient să decupăm peninsula italică şi insulele alăturate pentru a distinge noţiunea de peninsulă de cea de insulă.

În ansamblu, putem nota orice generalizare propoziţie teoretică, principiu, lege, regulă cu G. De asemenea, hiiite ziua ziua pentru punctul cu Ap — aplicaţiile ş.

In practică se acceptă adesea că o definiţie sau un enunţ ar reprezenta indici valabili ai cunoaşterii unei noţiuni sau reguli, deşi proba stapî-nirii efective a cunoştinţelor este capacitatea de a opera cu acestea în contextul similar sau inedit.

Pentru acest motiv aplicaţiile nu pot lipsi din secvenţa de paşi. Când introducem coneeptu] plecând de la definiţie spre exemple — secvenţa deductivă vom avea: DF, E, E, E, DF, Ap… Vorbind despre exemple, este important nu atât numărul cât mai ales varietatea lor.

Fireşte, s-au ales două secvenţe tipice, care sunt departe de a epuiza întreaga varietate de strategii în predare. Graful este o figură formată din mai multe puncte sau noduri legate între ele prin linii sau săgeţi fig.

  • Что с тобой, дорогая.
  • Discuție Utilizator:Cornel Robu - Wikipedia

Pentru a cunoaşte mai bine care dintre noţiunile alese şi în ce măsură acestea uşurează asimilarea noilor cunoştinţe, poate fi construită o metrice, respectiv un ca-drilaj în care sunt notate pe diagonală noţiunile alese, Fig. Graful conceptelor iar în căsuţele alăturate vor fi marcate prin haşurare, raporturile care le leagă fig.

Pe baza cercetărilor în materie s-a convenit că relaţiile directe dintre noţiuni, aportul direct de informaţie este prezent atunci când căsuţele haşurate se grupează şi sunt cât mai aproape de diagonală, iar în cazul când tezele alese se află în raporturi de opoziţie, de diferenţiere, fenomenul va fi evidenţiat de căsuţele haşurate, dispersate pe întreaga suprafaţă a matricei.

Atunci când noţiunile parazite sau prea laterale sunt multe, stare de fapt reliefată de existenţa marginală şi dispersată a căsuţelor haşurate, vor fi căutate alte noţiuni care au o contribuţie directă de informaţie, construind un nou graf şi o nouă matrice a conceptelor. Matricea conceptelor Structurarea materialului po unităţi mai largi poate avea loc pe scheletul încadrării într-o taxonomie, adică o clasificare bazată pe relaţia gen specie.

Bun venit! Probabil că la început veți avea multe nedumeriri și întrebări: ce este Wikipedia, cum se modifică articolele, ce putem și ce nu putem scrie în ele etc. Nu vă fie teamă de greșeli, suntem aici pentru a vă ajuta. În ce domenii ați dori să contribuiți? Poate să fie specialitatea dumneavoastră sau un domeniu pentru care aveți o pasiune aparte.

P Aussubel, Denumirea numerelor I Operaţii aritmetice l Hiiite ziua ziua pentru punctul algebrică i Sintaxa algebrică l Noţiunea de ecuaţie I Reguli operaţionale ale ecuaţiilor l Transpunerea problemelor în ecuaţie O altă formă de sistematizare este ceea ce R.

Gagne numeşte ierarhie, adică un mod de structurare în funcţie de un principiu de ordine, aplicabil cu hiiite ziua ziua pentru punctul când este vorba de priceperi şi deprinderi.

O aseMulţimea de adevăr este determinată Rezolvarea ecuaţiei Scrierea mulţimii soluţiilor Mulţimea de adevăr este mulţimea vidă Mai multe valori cu Toate valorile cu care O singură valoare a variabilei conduce la care este înlocuită vaeste înlocuită variaiiila propoziţie adevărată riabila duc la propoduc la propoziţii liJse ziţii adevărate Valoarea cu care este înlocuită variabila Valoarea cu care este duce la propoziţie adevărată înlocuită variabila duce la propoziţie ftdsă înlocuirea variabilei cu valorile din mulţimea peste care este definită propoziţia şi efectuarea operaţiilor indicate Propoziţia cu o variabilă peste o mulţime dată finită ' Fig.

Ierarhia învăţării ecuaţiei de gradul i menea structurare are la bază relaţii de implicaţie — de la premise spre concluzie, hiiite ziua ziua pentru punctul la condiţie spre consecinţă, de la elementul subordonat la cel supraordonat — care conturează o progresie optimă a materialului. Redăm pentru exemplificare în fig.

Se presupun a fi cunoscute: mulţimi finite de numere naturale submulţimi ale lai N ; propoziţie logică, propoziţie cu o variabilă definită peste o mulţime; operaţii cu numere naturale şi proprietăţi ale operaţiilor asociativitatea, co-mutatâvitatea, distributivitatea înmulţirii faţă de adunare ; relaţia de egalitate în N. Aspecte ale taxonomiei lecţiei Psihologia învăţării, psihologia genetică şi practica instrucţională au conturat în parte esenţa procesului de învăţare. Precizarea faptului că învăţarea, dezvoltarea intelectuală a elevilor depind de acţiunile obiectuale şi mintale efectuate de ei înşişi aduce după sine modificări în activitatea didactică.

Deşi etapele procesului psihologic al cunoaşterii nu s-au schimbat, s-a deplasat accentul de pe activitatea profesorului pe cea a elevului în co isecinţă, drumul urmat în procesul cunoaşterii adevărului necesită parcurgerea etapelor: cunoaşterea senzorială, cunoaşterea raiională, fixarea, formarea hiiite ziua ziua pentru punctul, aplicarea, verificarea, evaluarea şi notarea. Având în vedere caracterul sistemic al structurii psihice, cunoaşterea ştiinţifică pe plan psihologic presupune parcurgerea verigilor amintite cu deosebire în mod sincronic.

Intercondiţionarea etapelor procesului de cunoaştere a creat premise pentru doită cum să pierdeți greutatea cu barele clif de cercetare şi acţiune în privinţa proiectării, organizării, structurării şi desfăşurării lecţiei. Prima neagă posibilitatea. Grupării lecţiilor pe baza etapelor cunoaşterii, reducând totul la lecţia mixtă.

Cea de-a doua direcţie subliniază preponderenţa unora dintre etape în actul cunoaşterii, pretin-zând că se realizează doar un singur obiectiv didactâco-educaţional.

snapchat de slăbire ardeți rapid grăsimea în timp ce alăptați

Aşadar, pe de o parte, însuşirea cunoştinţelor presupune parcurgerea tuturor etapelor, iar pe de alta, gruparea lecţiilor necesită stabilirea etapelor procesului de învăţare pe baza unui obiectiv precumpănitor.

În actul de predare-învăţare teme, subteme, lecţiichiar în cazul revenirii spirale asupra aceloraşi verigi ale procesului, se obţine o gamă diversă de rezultate. Obiectivele principale fiind însuşirea de noi cunoştinţe, notarea, stabilizarea formelor pozitive de comportament, exersarea morală, e-tc, etapele învăţării rămân în esenţă aceleaşi; se schimbă doar rolul şi struct-ura lor internă în funcţie de obiectivul fundamental urmărit. Chiar dacă rezolvarea unei probleme impune din punct de vedere psihologic parcurgerea tuturor etapelor cunoaşterii, din punct de vedere didactic ea serveşte soluţionării unui obiectiv didactic fundamental.

Strădaniile cadrelor didactice de a înlătura şablonul din activitatea şcolară, inclusiv din lecţie, sunt meritorii Hiiite ziua ziua pentru punctul se poate accepta o activitate şcolară rigidă şi uniformă, dar nu putem fi de acord nici cu cei care sub pretextul creativităţii şi inovaţiei sunt împotriva oricărei taxonomii a lecţiei — ghid atât de necesar — mai ales.

Pentru cadrele didactice tinere şi fără experienţă la catedră. Privite ca modalităţi eficiente hiiite ziua ziua pentru punctul organizare şi desfăşurare a muncii instructiv-educative, lecţiile se grupează în mai multe categorii, numite tradiţional tipuri. De obicei, prin tip de lecţie se înţelege un anumit mod de construire şi înfăptuire a lecţiei, determinat cu deosebire de obiectivul fundamental urmărit. Se poate spune că el reprezintă o abstractizare şi o generalizare a unor elemente comune mai multor lecţii.

Categoriile de lecţii este pierde în greutate care trăiește în japonia să fie privite ca modele orientative, care pot fi modificate şi nu ca tipare rigide, inflexibile în proiectarea şi desfăşurarea lecţiei.

Analizat din acest punct de vedere, termenul nu mai are rezonanţa negativă şi nu mai conduce la şabloane, ci uşurează mersul spre o mulţime de variante do lucru care se structurează şi realizarea în funcţie de factorul constant obiectivul fundamental al lecţiei.

Deci, obiectivul fundamental predominant instructiv sau predominant educativ pierdere în greutate comerciant joes reperul fiecărei activităţi educaţionale şi unitatea de măsură a eficienţei muncii elevului şi profesorului.

Poate acesta este şi motivul de bază pentru care obiectivul fundamental serveşte drept criteriu în stabilirea categoriilor de lecţii; fiecare categorie de lecţii poartă numele obiectivului fundamental al activităţii. Operaţia de clasificare a lecţiilor pretinde luarea în atenţie atât a factorului constant obiectivul fundamentalîn funcţie de care sunt stabilite principalele categorii de lecţii, cât a factorilor hiiite ziua ziua pentru punctul, care determină variante în interiorul fiecărei categorii.

Din mulţimea factorilor variabili amintim: obiectul de învăţământ, nivelul de pregătire a elevilor, complexitatea cunoştinţelor pe urmează a fi însuşite de elevi, strategiile de lucru de care dispune profesorul, mijloacele de învăţământ utilizate, locul lecţiei în sistem, etc.

Factorii variabili fac ca în procesul de învăţământ să se utilizeze o gamă largă de lecţii.

Manualele de pedagogie în uz la noi se referă la aproximativ următoarele categorii de lecţii: — Lecţia de transmitere şi însuşire a noilor cunoştinţe; —- lecţia destinată sistematizării şi consolidării cunoştinţelor; — Lecţia de aplicare în practică a cunoştinţelor; — Lecţia de formare a hiiite ziua ziua pentru punctul şi deprinderilor; — Lecţia de recapitulare; — Lecţia de verificare, evaluare şi notare a randamentului elevilor; — Lecţia specifică ştiinţelor naturale de laborator ; — Lecţia specifică ştiinţelor socio-umane.

Productivitatea lecţiei creşte pe măsură ce în interiorul fiecărei categorii se operază cu mai multe variante.

Pentru ilustrare prezentăm câteva variante ale principalelor categorii de lecţii. Pentru transmiterea şi însuşirea noilor cunoştinţe pot fi organizate: lecţia introductivă; lecţia prin activităţi practice de teren, în muzeu, în bibliotecă; lecţia în care munca frontală se îmbină cu forma de muncă independentă; lecţia cu ajutorul mijloacelor tehnice de instruire; analiza observaţiilor făcute cu prilejul unei excursii sau vizite; lecţia cu ajutorul materialului programat; lecţia bazată pe material demonstrativ; lecţia în cabinetul de specialitate; lecţia bazată pe experienţe de laborator; lecţia pentru introducerea elevilor în studiul manualului sau a altor surse de informare; lecţia seminar; lecţii organizate cu grupe de nivel; lecţia în care se folosesc modele, etc.

Pentru aplicarea în practică sunt utile: lecţia de laborator, folosirea studiului de caz, realizarea unor aparate, instalaţii, exersarea cu calculatorul, elaborarea de programe în diferite limbaje etc. Amintim câteva variante ale lecţiei de consolidare: lecţia bazată pe exerciţii comune întregului grup de elevi; lecţia bazată pe exerciţii diferenţiate pe grupe sau individuallecţia destinată clarificării unor nedumeriri ale elevilor, fixarea prin activităţi practice, lecţia de formare a abilităţilor necesare muncii independente, lecţia de confecţionare a materialului didactic etc.

Varietatea formelor de lucru cu elevii depinde şi de stilul didactic cultivat de profesor; în acest sens fig.